Helminthosporium sorokiniana, Портал по дверям. Отделка. Монтаж. Выбор. Фурнитура

helminthosporium sorokiniana

Systems plant x pathogens fungus, virus are constituted by specific interactions, depending on the host plant and the pathogen genotypes. The involvement of polymorphic protein systems peroxidasessoluble proteins, peroxidases, esterases, PR-5 synthesis level are provided helminthosporium sorokiniana biochemical markers to biotic stress in identifying resistant genotypes. Keywords: plant, fungus, virus, interaction, proteins, enzymes, quantitative characters. Rezumat: Este descrisă reacţia plantelor de triticale la fungii Fusarium, a plantelor de tomate la Alternaria alternata, virusurile aspermiei tomatelor, X al cartofului, a helminthosporium sorokiniana la virusul mozaicului dungat al orzului.

Fitopatosistemele plantă x patogen fung, virus se constituie prin interacţiuni specifice, în funcţie de planta-gazdă şi de genotipul patogenului. Este hpv virus kaj zena implicarea sistemelor proteice polimorfe peroxidazea proteinelor solubile, peroxidazelor şi esterazelor, nivelul de sinteză PR-5 al căror poate servi în calitate de marker biochimic al stresului biotic la identificarea genotipurilor rezistente.

Cuvinte-cheie: plantă, fung, virus, interacţiune, proteine, fermenţi, caractere cantitative. Considerațiuni generale.

Putregaiul rădăcinii de grâu -

În secolul al XX-lea s-au produs schimbări cardinale şi rapide în tehnologiile agricole. Dezvoltarea agriculturii de tip extensiv, apoi intensiv, urmat de cel biologic a helminthosporium sorokiniana producerea plantelor de cultură în condiţii de fluctuaţii considerabile meteopedoclimatice, deosebit de dezechilibrate în ultimii ani în agrocenoze, înlocuirea genotipurilor cu noi relaţii de nutriţie, fotosinteză şi metabolism [1; 2].

Cerinţele actuale înaintate helminthosporium sorokiniana de căile de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Moldova impun efectuarea uanor schimbări esenţiale în tehnologiile de ameliorare a plantelor, schimbări ce ar permite o sporire considerabilă a recoltelor în baza elaborării unor procedee şi biotehnologii capabile să asigure crearea soiurilor şi formelor de plante cu performanţe direcţionate productivitate şi calitate sporită, rezistenţă la boli şi toleranţă la factorii climatici nefavorabili.

O problemă esențială constituie în continuare consecințele provocate de bolile fungice și virotice [3; 4; 5]. În condițiile fluctuațiilor climatice considerabile, tendințelor globale de creștere a populației, se impune promovarea unui sistem durabil ce are drept obiectiv crearea genotipurilor rezistente la un complex de factori extremi. Obiectivul principal al cercetărilor a fost fundamentarea bazelor genetico-ecologice helminthosporium sorokiniana interacţiunilor plantă x patogen în cadrul micozelor şi virozelor plantelor de cultură, precum şi valorificarea acestora la identificarea genotipurilor prețioase.

Impactul maladiilor micotice și virotice. De rând cu aceasta, genotipurile rezistente helminthosporium sorokiniana frecvent însușiri neatractive, indezirabile pentru producător și consumator productivitate şi calitate biochimică diminuată.

Din acest considerent, sursele de rezistență adesea nu sunt implicate în hibridări, ca rezultat fiind create soiuri cu o perioadă de utilizare scurtă. Includerea în programele de ameliorare a unei germoplasme cu bază genetică extinsă, inclusiv a formelor sălbatice, și selectarea în populațiile segregante a formelor recombinante cu asocieri reușite ale caracterelor valoroase este una dintre strategiile moderne ale ameliorării helminthosporium sorokiniana să sporească adaptabilitatea plantelor de cultură la schimbările climatice şi ale structurii populaţiilor de patogeni.

Îmbinarea rezistenţei la factorii abiotici şi biotici stresogeni ai mediului este o cale sigură de creare a soiurilor durabile [6; 7]. Influenţa micozelor şi a factorilor ambientali asupra cerealelor şi leguminoaselor.

În opinia noastră, în Republica Moldova, creşterea gradului de răspândire şi intensitate a fuzariozelor în culturile agricole şi, în special, în culturile cerealiere, este determinată de un şir de cauze: perturbările ecologice din ultimii ani care cauzează slăbirea plantelor şi le predispune pentru un atac de ciuperci Fusarium; nerespectarea frecventă a asolamentului, fapt ce conduce la acumularea de patogeni în sol; lipsa unui monitoring al componenţei speciilor Fusarium, precum şi al potenţialului patogenic al acestora cu privire la cele mai importante culturi agricole de pe întreg teritoriul republicii; neglijarea factorului de rezistenţă la fuzarioze a hpv verrues mains nou create în cadrul programelor de ameliorare; cercetările biotehnologice restrânse cu privire la rezistenţa culturilor agricole la fuzarioze.

Putregaiul de rădăcină la grâul comun de toamnă picioruş negru are manifestări specifice fazelor ontogenetice: putrezirea seminţei şi gemulei, rădăcioarele primare şi secundare, coleoptilul, nodul de înfrăţire, baza tulpinii, ofilirea în faza de plantulă, obturarea vaselor conducătoare cu miceliu şi pătulirea grânelor, depigmentarea tulpinii și spicului, spice goale cu palete aspre, seminţe şiştăvite sau cu embrion negru la plantele mature.

papilloma and cancer risk

Boala reprezintă una dintre cele mai devastatoare patologii ale culturilor cerealiere în secolul al XX-lea şi este provocată de mai multe genuri de fungi ubicuitar răspândiţi în sol. Frecvent, asociaţia acestora, adică componenţa helminthosporium sorokiniana complexului fungic, este determinată de condițiile de mediu [7; 12].

La soia, în condiţiile noastre, printre cele mai răspândite boli micotice pot fi menţionate putregaiul de rădăcină helminthosporium sorokiniana de obicei de putrezirea cotiledoanelor și ofilirea fuzariană a plantei.

Influenţa micozelor şi factorilor ambientali limitativi asupra plantelor de tomate. Recolta și calitatea fructelor de tomate se datorează nu doar optimizării condiţiilor de creştere a plantelor, dar şi utilizării soiurilor cu performanță genetică înaltă, factor care prezintă o verigă decisivă a progresului inovaţional în agricultură şi asigură obţinerea unor cantităţi înalte de producţie de calitate superioară, cu însușiri organoleptice solicitate [6; 14]. Tomatele sunt susceptibile la circa de boli fungice, bacteriene, virale, nematodice [15].

În condiţiile Republicii Moldova, din maladiile severe fac parte putregaiul de rădăcină, viltul fuzarian, verticiloza, alternarioza, diverse bacterioze şi viroze, pentru care sunt identificate unele surse de rezistenţă.

Fuzarioza provoacă putrezirea rădăcinilor din această cauză, plantele devin firave şi susceptibile pentru alți patogeni şi a peţiolurilor.

reacție la medicamente antihelmintice

Alternarioza determină apariţia petelor brune şi necrozelor pe frunze, ceea ce diminuează semnificativ capacitatea fotosintetică a frunzelor și are un impact devastator asupra recoltei [16; 17].

Conform unor date, toxinele fungilor Alternaria spp. Efectul agenților cauzali ai putregaiului de rădăcină asupra plantelor de grâu este determinat de capacitatea de interacțiune a plantei-gazdă cu fungul, adică de capacitatea de a forma fitopatosisteme.

S-a constatat că ponderea genotipică în aceste relații este înaltă, fapt ce oferă posibilități de creare a helminthosporium sorokiniana rezistente pe cale genetică [19]. La triticale s-a constatat că reacţia genotipurilor la fungii Fusarium spp. În cadrul patogenezei, sinteza peroxidazelor se poate amplifica sau diminua, aceste fenomene fiind determinate în mare parte de factorul matern al plantei hibride.

Hpv treatment nhs, Hpv treatment procedures

Helminthosporium sorokiniana Fusarium spp. La nivelul embrionilor imaturi de triticale în cultura in vitro, s-a constatat că pastile pentru paraziti intestinali la copii încrucişările backcross cu ambii părinţi s-au manifestat puternice acţiuni şi interacţiuni genice implicate în formarea biomasei calusale hpv head neck cancer prognosis mediu nutritiv suplimentat cu una dintre cele mai importante toxine ale fungilor Fusarium spp.

La mărirea biomasei au contribuit acţiunile aditive şi interacţiunile epistatice dominant-dominante, iar la micşorarea acesteia acţiunile dominante şi interacţiunile de tip aditiv-aditiv şi aditiv-dominant [22; 23]. Aceasta denotă că prin selectarea reușită a componenților de hibridare pot fi modificate variabilitatea genetică și eficientizate programele de ameliorare, aducă procesul de creare a genotipurilor rezistente [24; 25; 26].

policlinici pentru îndepărtarea verucilor genitale

La genotipul sensibil de grâu, spre deosebire de cel rezistent, sub acţiunea filtratelor de cultură Fusarium și Drechslera au avut loc abateri semnificative de la distribuţia normală a plantelor în baza caracterelor de creştere. Acest test statistic a servit drept metodă de identificare a genotipurilor de grâu, rezistente la agenţii cauzali ai putregaiului de rădăcină [27].

Cu alte cuvinte, sub presiunea factorului biotic are loc descompunerea populaţiei iniţiale de plante în subclase subpopulaţii cu însuşiri biologice distincte, fenomen atestat helminthosporium sorokiniana în cazul tomatelor şi considerat ca mecanism de formare a noilor linii la nivel populaţional. S-a constatat că între frecvenţa calusurilor embriogene pe mediu MS suplimentat cu toxina fungică acidul fusaric şi gradul de atac al plantelor de triticale, grâu şi secară în condiţii de câmp, coeficienţii de corelaţie sunt: -0,7; -0, Analiza dialelă a capacităţii de calusare la triticale după modelul Hayman 4 x 4 a pus în evidenţă faptul că pe mediu optim în populaţia cercetată efectele aditive şi cele dominante au avut un rol important în formarea caracterului, iar pe mediul cu acid fusaric a sporit rolul genelor recesive.

Aceasta se explică prin influenţa toxinei asupra exprimării genelor dominante, fapt confirmat prin creşterea considerabilă a factorului paratipic pe mediul cu acid fusaric de la 6,0 la 38,7 [23]. Impactul maladiilor virale asupra plantelor de cultură. Fitovirusurile sunt dintre cei mai păgubitori și în același timp puțin studiați agenți patogeni din cauza complexității și specificității procesului patologic hpv herpes treatment. În cazul infectării plantelor cu virusuri între genomurile acestora se stabilesc relaţii în funcție de tipul reacţiei gazdei faţă de patogenul respectiv.

Conform unor date mai recente, se cunosc peste de virusuri capabili să infecteze plantele de cultură. Pentru unele culturi, pagubele sunt atât de considerabile, încât poate fi pusă în pericol însăşi menţinerea soiului, liniei sau chiar a speciei.

Fitovirusurile sunt responsabile nu doar de pierderile cantitative, ci și de cele calitative. Infecțiile virale generează la plantele infectate un șir de simptome determinate de mai mulți factori, principalii helminthosporium sorokiniana aceștia fiind relaţiile stabilite între genotipul gazdei helminthosporium sorokiniana virus, în asociere cu factorii de mediu.

Putregaiul rădăcinii ofiobiene de grâu de iarnă

Fiind paraziți obligatori, virusurile sunt în dependență totală plastică și energetică de celulele vii infectate. Pentru realizarea ciclului de viață, virusurile trebuie să depășească mecanismele de apărare ale plantelor, fără a distorsiona funcțiile vitale ale gazdei.

Date recente demonstrează că dezvoltarea plantelor afectate de virusuri este însoţită de o gamă largă de evenimente celulare, cum ar fi reglarea hormonală, controlul ciclului celular și transportul endogen al macromoleculelor.

complicații ale condilomului în timpul îndepărtării

Helminthosporium sorokiniana, diferite virusuri produc diferite răspunsuri într-o gazdă comună, dovedind complexitatea procesului [28]. Deși există dovezi experimentale privitor la contribuția diferitelor elemente în inducerea procesului patologic, lipsește un model concludent care ar explica dezvoltarea specifică a virozelor [29].

Este important de menționat că virozele reprezintă boli grave, întrucât afectează iremediabil plantele. În acest context sunt foarte importante cercetările ce vizează evaluarea diferitelor sisteme virus-gazdă în scopul evidențierii de helminthosporium sorokiniana tolerante sau cu rezistență la diferiți agenți virali. Mecanisme de interacţiune gazdă x virus la diverse nivele de organizare a plantei.

În cazul infectării plantelor cu helminthosporium sorokiniana, între genomurile acestora pe parcursul patogenezei se stabilesc interrelaţii în funcție de tipul reacţiei gazdei faţă de patogenul respectiv.

Rata de aplicare a îngrășămintelor

În raport cu reacţia gazdei faţă de infecţia virala se disting helminthosporium sorokiniana sensibile susceptibiletolerante, rezistente şi imune. În plantele imune virusul se acumulează doar în celulele primar infectate, fără a se distribui prin organele plantei şi fără a induce simptome exterioare [30]. În plantele cu diferit grad de rezistentă, virusurile se acumulează în celulele primar infectate, cauzând formarea de necroze.

Bacterioza neagră Xanthomonas campestris pv.

Genotipurile tolerante creează condiţii optime pentru reproducerea componenţilor virali, asamblarea virusurilor şi transportarea lor prin diferite organe, fără a induce careva modificări macrostructurale.

Pentru inducerea unei infecții productive virusurile au nevoie nu doar să depășească barierele de apărare helminthosporium sorokiniana plantei, dar și să devanseze multe procese intracelulare care să le permită realizarea procesului de reproducere. Inițierea acestui ciclu depinde de natura materialului genetic al virusului.

Cooperarea factorilor necesari pentru replicarea și distribuirea virusurilor cu factorii gazdei determină caracterul infecției. În plantele sensibile infecţia productivă este suplinită de diverse micro- şi macromodificări. Simptomele infecțiilor virale sunt foarte diverse de la mozaicuri, marmorări, îngălbeniri ale frunzelor ce pot fi însoțite de malformații ale plantelor sau organelor deformări, tratarea helminților în corpul copilului la necroze care pot provoca moartea țesuturilor sau chiar a organismului integru.

La nivel subcelular, fitovirusurile pot induce diverse modificări, cum ar fi: proliferarea membranelor, restructurări ale organitelor mitocondriilor, cloroplastelor, nucleuluiacumularea incluziunilor specifice sau a agregatelor paracristaline ale particulelor virale [31].

Reorganizările structurale sunt complementate de multiple perturbări fiziologice ce cuprind metabolismul proteinelor și glucidelor. Conţinutul zaharurilor poate contribui la reglarea biosintezei hidraţilor de carbon.

Cercetările noastre au contribuit la obținerea unor date importante privitor la morfologia particulelor virale și reorganizările structurale provocate helminthosporium sorokiniana infecțiile virale la diferite soiuri de tomate, orz de primăvară, incluziunile intracelulare specifice structurile membranare, cristaloidecare servesc drept criterii sigure de diagnostic la nivel de gen; localizarea intracelulară a germenilor virali în funcție de etapele procesului de patogeneză [31].

S-a stabilit că plantele reacționează la infecțiile virale printr-un spectru vast de modificări fiziologice manifestate structural. Virozele cauzate de virusurile aspermiei tomatelor, X al cartofului, mozaicului tutunului la plantele de tomate, virusul mozaicului dungat al orzului la helminthosporium sorokiniana și virusul mozaicului conopidei la varză sunt complementate de modificări macro- și microstructurale, rezultate în urma interacțiunii dintre patogen și gazda susceptibilă și manifestate prin reacții specifice și nespecifice la nivelul diferitelor țesuturi, inclusiv ale sistemelor reproductive [31].

Modificările citopatice helminthosporium sorokiniana la nivel structural al organitelor celulare poartă caracter stereotipic, manifestând eterogenitate în gradul de expresie în cadrul unei celule, precum și între celulele aceluiași țesut. În cercetările noastre, a fost demonstrată influenţa infecțiilor virale asupra inducerii de mutații meiotice, modificări ale fenomenelor de recombinare mitotică și meiotică. Analiza citologică a procesului de microsporogeneză a evidenţiat majorarea frecvenţei aberaţiilor meiotice la tomate în cazul infectării cu virusul aspermiei tomatelor VATvirusul X al cartofului VXCprecum şi la soiurile de orz infectate cu virusul mozaicului dungat al orzului VMDO.

La plantele infectate în procesul de meioză s-a constatat o creștere semnificativă a numărului de aberații de tipul eliminărilor de cromozomi, cromozomi retardatari, punți cu sau fără fragmente; distribuție neuniformă a materialului genetic între celulele mamă; sporirea frecvenţei de sporade anormale [32].

Urmare a infectării tomatelor cu VAT sau VXC crește numărul de chiasme interstiţiale, complementate de sporirea sau micșorarea celor terminale, ceea ce se poate produce atât prin redistribuirea, cât şi prin inducerea unor noi helminthosporium sorokiniana de segmente cromatidice [5].

Această redistribuire are o mare semnificaţie, deoarece se soldează cu sporirea recombinării genelor localizate în acelaşi grup de linkage și generarea de noi combinații alelice. Rezultate similare în derularea procesului de microsporogeneză au fost helminthosporium sorokiniana la infectarea soiurilor de orz de primăvară cu VMDO. Impactul infecției virale asupra recombinării meiotice stabilit în baza evaluării frecvenței și spectrului crossing-overului meiotic și mitotice estimat în urma analizei schimburilor între cromatidele surori denotă însușirea genotoxică a VAT, VXC, VMDO, exprimată prin majorarea frecvenței de schimburi cromatidice în celulele proliferative ale plantelor gazdă tomate, orz de primăvară.

Înțelesul "wart" în dicționarul Engleză Venereal Wart Condyloma acuminata Warts on helminthosporium sorokiniana contagious, Adăugați în lista de dorințe Instalați Traduceți descrierea în română folosind Google Traducere? Care este diferența dintre psoriazis și dermatita alergică? Tinctura de crin alb de la psoriazis - Condyloma acuminata itching Traduceți descrierea înapoi în engleză Statele Unite ale Americii Traduceți According to medical researches a wart is condyloma acuminata growth skin growth condyloma acuminata growth by some types of the virus called the human papillomavirus HPV.

Infecția produsă de VMDO a cauzat inducerea de helminthosporium sorokiniana ce au la bază dereglări ale fusului de diviziune, aşa cum ar fi C-mitozele, ceea ce exprimă caracterul aneugen al agentului patogen studiat [33]. Studiul citologic al dividerilor mitotice în rădăcioarele de orz în cazul infecţiei virale a demonstrat efectul mitodepresiv şi genotoxicitatea infecţiei virale [34].

Infecția virală produsă de VMDO induce la soiurile susceptibile de orz o gamă largă de reacții de răspuns ce cuprind modificări structurale, fiziologice și genetice. Prin tehnică RT-PCR s-au stabilit abateri semnificative ale expresiei unor gene în frunzele plantulelor de orz infectate. La plantele virozate, activitatea genelor implicate în metabolismul antioxidant APX și SOD a fost în declin comparativ cu martorul.

Totodată, concentrația transcripților genelor pentru proteinele asociate patogenezei PR a fost semnificativ modificată. S-a constatat stimularea sau represia genelor PR-3 și PR, în funcție de genotip, în timp ce pentru gena PR-5 a fost considerată sporirea activității în toate variantele experimentale, reacție dovedită a fi specifică procesului de helminthosporium sorokiniana [35].

Studiile care au contribuit la evaluarea acestor procese demonstrează complexitatea patogenezei helminthosporium sorokiniana, diversitatea lor ca formă, dar şi specificitatea fitopatosistemelor.

În același timp, la descendenții de tomate şi orz obținuți de la plante virusate au fost descrise modificări în expresia caracterelor cantitative și calitative dependente de tipul răspunsului gazdei la patogen rezistență, toleranță, susceptibilitate.

Astfel, în generațiile II și III derivate de la tomate infectate VMT helminthosporium sorokiniana VAT au fost atestate variații genetice și fenotipice cu o rată sporită a numărului de caractere cu diferenţe semnificative la genotipurile purtătoare de gene de rezistenţă şi toleranţă, comparativ cu soiul sensibil.

Registrul de Stat – Centrul de stat atestarea si Omologarea produselor de uz fitosanitar

Pornind de la efectele genetice provocate de infecțiile virale, au fost dezvoltate cercetările ce ţin de utilizarea fitovirusurilor în calitate de inductori ai variabilităţii genetice la plantele de cultură. Această cale de creștere a frecvenţei şi spectrului de recombinanţi merită o atenţie deosebită, deoarece asigură antrenarea în procesul de ameliorare a unor noi surse de rezistenţă față de factori de mediu şi contribuie la sporirea eficienţei selecţiei genotipurilor valoroase după productivitate şi calitate.

Ca rezultat al infectării tomatelor la etapa de microsporogeneză, s-a produs majorarea frecvenţei şi spectrului recombinărilor meiotice, modificarea coeficientului de variaţie a numărului de fructe per ciorchină de 2,7 ori, a masei unui fruct de 3,8 ori, a numărului de seminţe per fruct de 4,9 ori, precum și diversificarea spectrului de forme noi ce îmbină caractere cantitative agronomic valoroase. Helminthosporium sorokiniana asemenea cale au fost obținute forme ale soiului Fachel cu masă mare a fructului, conţinut sporit de substanţe uscate şi număr redus de seminţe [36].

În mod separat sau asociat cu razele gama, VMDO a influențat semnificativ valoarea indicilor morfologici ai descendenţilor de orz în generaţiile provenite de la plantele cancer vesicula biliar fisiopatologia. Au fost atestate modificări semnificative helminthosporium sorokiniana coeficientului de variaţie a taliei plantei, lungimii spicului, numărului de spiculeţe, numărului de fraţi, fiind evidențiate exemplare cu devieri ale caracterelor cantitative de la tipul iniţial.

Astfel, au fost remarcate exemplare cu talia de cca 40 cm, în timp ce la soiurile iniţiale înălţimea minimă a plantelor a constituit nu mai puţin de cm. Totodată, helminthosporium sorokiniana taliei plantelor a fost asociată cu reducerea numărului de internoduri, ceea ce este un caracter deosebit de important pentru amelioratori.

Realizarea evaluărilor individuale a permis de a selecta exemplare cu talie joasă şi caractere ce determină productivitatea lungimea spicului, numărul de spiculeţe dezvoltate mai înalte comparativ cu soiul iniţial. Diapazonul de variaţie a fiecărui caracter analizat s-a dovedit a fi specific genotipului soiului. În baza acestor rezultate, a fost elaborat un procedeu ce are ca noutate utilizarea VMDO în scopul obţinerii unui spectru diversificat de caractere cantitative [37].

Se ştie că principalele helminthosporium sorokiniana ale apariţiei variaţiilor somaclonale sunt heterogenitatea genetică a celulelor somatice ale explantului iniţial, variabilitatea genetică şi epigenetică, precum şi condiţiile de cultivare. Obţinerea somaclonelor de varză din ţesut mezofilian, derivate de la plante infectate helminthosporium sorokiniana virusul mozaicului conopidei, s-a soldat cu sporirea diversităţii generate de culturile in vitro.

După un şir de caractere morfologice: lăţimea şi lungimea frunzei, precum şi coraportul acestor doi indici; numărul de frunzuliţe; lungimea rădăcinii şi tulpinii; conţinutul de substanţe uscate, a fost stabilită variabilitatea morfologică a regeneranţilor, cu deosebiri care au suport statistic. Conform tabloului distribuirii substanţelor uscate în lotul regeneranţilor derivaţi de la plante virozate, s-a produs inducerea unor clase noi de plante cu conţinut de substanţe uscate, deosebite de soiul iniţial şi, totodată, superioare regeneranţilor obţinuţi pe cale tradiţională [38].

CONCLUZII Rezistenţa plantelor de cultură la helminthosporium sorokiniana fungici şi virali este o premisă determinantă pentru existenţa soiurilor create şi valorificarea economică a acestora.

Fitopatosistemul plantă x patogen se constituie prin interacţiuni specifice, în funcţie de planta-gazdă şi genotipul patogenului. S-a constatat că în reacţia plantelor de triticale la fungii Fusarium sunt implicate sisteme proteice polimorfe peroxidazeproteine solubile, iar a plantelor de tomate la Alternaria alternata peroxidazele şi esterazele, al căror nivel de sinteză poate servi în calitate de marker biochimic al stresului biotic la identificarea genotipurilor helminthosporium sorokiniana.

La nivelul embrionilor imaturi de triticale în cultura in vitro s-a constatat că toxina fungică acidul fuzaric a influenţat expresia genelor dominante implicate în procesul de calusare, fapt confirmat de creşterea considerabilă a factorului paratipic, deci a nivelului de interacţiune genotip x mediu. Sub influenţa stresului fungic Fusarium spp.

Plantele de tomate și orz infectate cu virusuri și descendenții obținuți din condiții patologice prezintă modificări în expresia unor caractere cantitative și calitative cu un grad de expresie specific fiecărei combinații gazdă-patogen.

5. Воздействие удобрений на окружающую среду

Variațiile calitative venerologie a condiloamelor în spectrele electroforetice ale peroxidazelor și esterazelor helminthosporium sorokiniana generarea unui polimorfism al izoenzimelor implicate în asigurarea adaptabilității genotipurilor, ceea ce indică posibilitatea obținerii de forme cu noi combinații de caractere.

Singh G. Selection parameters and yield enhancement of wheat Triticum aestivum L. In: Asian J. Plant Sci. Vvedenie v teoriju jekologogeneticheskoj organizacii poligennyh priznakov rastenij i teorii selekcionnyh indeksov: Jekologo-geneticheskaja organizacija slozhnyh kolichestvennyh priznakov produktivnosti, ustojchivosti i kachestva produkcii rastenij.

Lupashku G. Jekologicheskie aspekty patogeneza fuzarioza tritikale v Moldavii. B: Mikologija i fitopatologija,t. Determinismul genetic al reacţiei grâului comun de toamnă la boli fungice. IX,p Andronic L. Evidence of meiotic recombination in virus infected tomato.

În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

ouă de scaun și imagini parazite

Ştiinţele vieţii,nr.

Mai multe despre acest subiect